Personal, Romania

February 13, 2008

Calatoria la Bucuresti si traficul cu tigari

Tags: , , , , ,

Impresii Bucure?tene

Casa Poporului, Bucuresti

Acum câteva zile în urm? am f?cut o c?l?torie pîn? la Bucure?ti. Nu am fost deja destul de mult timp în acest megapolis românesc ?i am observat câteva schimb?ri.
De fapt, scimb?ri esenţiale parc? nu s-au produs – la fel de aglomerat ?i poluat, la fel de murdar ?i plin de gunoaie în unele locuri, cu oameni la fel de gr?biţi mereu undeva. Nu mi se pare c? sunt mai multe ma?ini pe str?zi (de?i lumea a?a zice), dar observ mai multe ma?ini de lux. Autocarele albe moderne de la RATB (f?r? urm? de publicitate pe ele înc?) creaz? o imagine bun?, chiar îmi plac, dar din câte am înţeles au fost puse pe str?zile Bucure?tiului de ceva timp deja. Centrul capitalei nu a suferit mari schimb?ri de imagine, nu prea am observat construcţii noi, în schimb din câte am înţeles Bucure?tiul continu? s?-?i l?rgeasc? graniţile. ?n zonele limitrofe se efectuiaz? majoritatea lucr?rilor de construcţie ?i ora?ul se extinde nu doar în direcţia nord deja. Bucure?tenilor nu le pare c? au destule mall-uri ?i hipermarket-uri ?i tot continu? s? construiasc? magazine uria?e, din câte am auzit vor s? se laude degrab? cu cel mai mare hipermarket din Europa de Est.

Dar schimbarea care am observat-o ?i care m-a impresionat cel mai mult au fost oamenii! Feţele oamenilor mai degrab?, care erau calme ?i adie a siguranţ?. Lumea a devenit foarte amabil? de fapt ?i m? bucur pentru asta. Probabil e de la viaţ? bun?! S? fie oare datorat faptului c? România e parte a Uniunii Europene deja? Apropo, partea bun? e (trebuie s? remarc acest fapt datorat probabil circulaţiei libere în spaţiul U.E.) – nu mai sunt ţigani în str?zi! Cel puţin eu pe unde am fost nu i-am v?zut, ?i-au mutat corturile în Europa se pare c?. Chestia n?soal? e c? ţiganii (care nu ?tiu de ce ?i-au luat o denumire mai în vog? – “rromi”) creaz? acuma o imagine nu tocmai bun? în occident (?i nu doar cei de etnie ţigan?, ?i români care se comport? ca ţiganii mai sunt).

Eu ziceam cândva c? în Bucure?ti sunt trei probleme: câinii vagabonzi, ţiganii ?i gunoaele din strad? (ar mai fi ?i altele, ca maneli?tii de exemplu, dar astea trei a?a, esenţiale). De ţigani am pomenit deja, gunoaie mai puţine dar tot sunt (mai e pîn? a fi numit un ora? curat). Câinii vagabonzi… înţeleg dragostea de animale pe care o au Bucure?tenii ?i am tot respectul pentru asta, dar atunci când nu poţi trece undeva de teama c? o turm? de câini îţi blocheaz? calea sau când pur ?i simplu e?ti mu?cat de un caîne care s-a furi?at în spate neobservat – uiţi de toat? dragostea faţ? de animale ?i nici un fel de Brigit Bardot nu îţi va mai sta în cale. Problema era c? oamenii însu?i au educat acele turme de câini vagabonzi, i-au înv?ţat s? sar? la str?ini ?i s? fie agresivi. Poate a?a se ap?rau bucure?tenii de ţiagni pe timpuri? De data asta nu am fost mu?cat de nici un câine ?i nici nu prea am v?zut mulţi, bravo – asta da schimbare înspre bine!

Nici aurolaci nu am mai v?zut – tot e bine! ?ns? un lucru a r?mas la fel, regulile de circulaţie nu sunt respectate nici de pietoni ?i cu atât mai mult de participanţii în trafic. Dac? de câini vagabonzi nu am fost mu?cat c?lcat de ma?in? trecând regulamentar pe verde puteam fi de nenum?rate ori. Mulţi ?oferi sunt care trebuie înv?ţaţi minte în Bucure?ti! Sco?i din ma?in? ?i b?tuţi cu bâta în v?zul lumii! Da ?i pietoni kamikaze sunt destui, chiar s? pui un preţ a?a de mic pe viaţa ta?! Chiar mi-ar fi interesant s? aflu statistica accidentelor rutiere în Bucure?ti soldate cu deces ?i datorat? trecerii neregulamentare a str?zii de c?tre pietoni.

Cam asta au fost impresiile despre Bucure?tiul de azi. Ca orice megapolis modern se confrunt? cu probleme, dar se pare c? idilii capitalei fac ceva pentru c? impresia pe care o am e c? ora?ul s-a schimbat în bine. Sper s? am cuvinte de laud? ?i pentru data viitoare când mai trec pe la Bucure?ti.

P.S. Mulţumesc lui Dragomir, Edic ?i Ani?oarei pentru timpul petrecut la Bucure?ti!

Contraband? cu ţig?ri

Prefer s? c?l?toresc cu trenul, î-mi place din mai multe motive ?i principalul e desigur confortul. Mai sunt ?i alţi factori, dar nu despre c?l?toria cu tren e istorioara mea. A-?i fi preferat s? merg cu trenul, dar diferenţa de preţ (2,5 ori mai mare) m-a f?cut s? aleg autobuzul ?i de fapt nu am regretat aceast? decizie. Autocarul cu care am mers era destul de modern ?i confortabil cu destul spaţiu pentru picioare ?i suportabil pentru c?l?torii de genul ?sta de durat? medie. Sigur nu trebuie s? v? a?teptaţi la o dam? hostess, b?uturi ?i gust?ri oferite gratis sau veceu care funcţioneaz?, în schimb aveţi ocazia s? vedeţi live cum funcţioneaz? ?i cum se face contrabanda cu ţig?ri din Moldova în România.

La puctul de control vamal din Leu?eni toţi pasagerii am fost rugaţi s? coborâm din autocar f?r? bagaje ?i s? intr?m în sala unde urma s? prezent?m pa?apoartele la control. Am format cu toţii o coad? ?i a?teptam s? prezint ?i eu pa?aportul când am observat un grup de femei de vârst? medie care au stat mai întâi într-o parte, chiar lâng? coad? iar câteva secunde mai târziu s-au infiltrat printre oamenii în a?teptare la coad? într-un mod grosolan (f?r? a mai sta la coad?) – ??tia dup? cum eram s? aflu mai târziu ?i erau traficanţiide ţig?ri.

Am r?mas închi?i în sala de control, gr?nicerul ne pusese deja ?tampilele, dar nu aveam permisiunea s? ie?im din sal?, u?ile puteau fi deschise ins? liber. în tot acest r?stimp, vame?ii î-?i f?ceau datoria de a ne controla bagajele din autobuz. La un moment dat apare un vame? ?i cu un glas blând ?i staturp solid? ?i zice ca persoanele ce transport? ţig?ri, menţionând c? ei ?tiu cine anume, s? fie atât de amabili ?i s? ias? afar?. Eu lep?dasem fumatul de mai bine de un an deja (sunt chiar mândru de acest fapt) ?i m? gândisem în acel moment (ca un fum?tor) c? cineva poate transport? mai multe ţig?ri decât se permite prin lege, dar nu m? gândeam c? e în proporţii atât de mari! Nimeni din cei prezenţi în sal? nu a ie?it, dar imediat mi-am dat seama v?zând acelea?i femei care se b?gase în faţa cozii (nu ţtiu de ce au f?cut-o de fapt, pentru c? nu aveai unde a te gr?bi, oricum era nevoie s? trecem cu toţii controlul pân? a ne porni) care au început a se ?u?oti între ele c? ele de fapt sunt cauza. Din sal? puteam urm?ri foarte bine autocarul ?i am observat cum din autocar sunt scoase anume acele genţi ce conţin marfa de contraband? – ţig?rile. Nu era nevoie s? fii expert, era nevoie s? arunci doar o privire ca s? înţelegi c? geanta e plin? de cartu?e cu ţig?ri. Cred c? vre-o treime de “pasageri” erau de fapt traficanţi de ţig?ri, sau aproape o treime, dar erau mulţi. Nimeni nu avea curajul sau voia s? ias? afar?, pân? a fi impus s? ias?, dar pân? la urm? femeile v?zându-?i genţile cu marf? afar? au ie?it din sal? una câte una.

Traficanţii nu erau de fapt ni?te femei pr?p?dite ?i s?rmane dup? ar?tare pe care le puteai deosebi dup? înf?ţi?are ?i comportament de restul lumii. Erau îmbr?cate în scurte de piaţ? sau de piele ieftine ?i purtau cu?me de iarn? ciudate de moda a’la Turcia anilor ’90 ?i privirile le zburau mereu prin toate p?rţile. Era clar c? ele sunt acele “animale” ochite ?i prinse acum în capcan?. Dar nici nu acceptau acest lucru, ci având acel sentiment de turm? sperau c? vor trece ca simpli pasageri ?i doar colegele lor vor r?spunde pentru nedeclarare a bunurilor. Dar pe m?sur? ce tot mai multe genţi pline de marf? de contraband? ap?reau în faţa autocarului cu atât mai multe femei traficanţi ie?eau s? r?spund? pentru acest act ilicit. Aveam impresia c? se face dreptate, ?i chiar dac? aveam mil? de bietele femei grosolane, eram bucuros c? se face dreptate ?i c? vame?ii î-?i fac treaba. Dar gre?eam, ce doreau de fapt vame?ii era de fapt o recompens? pentru a le l?sa s? treac?. Dup? îndelungi tratative a traficanţilor ?i vame?ilor (noi ca pasageri trebuia s? a?tept?m doar) unele genţi cu ţig?ri s-au întors în autocar. Unele chiar f?r? ?tirea vame?ilor. Totul ar?ta de fapt ca o joac? nostim? între copii, o bab? (vârsta peste 60 cu siguranţ?) alerga în jurul autocaruli ascunzând marfa de contraband?, o trecea în sal? s? nu fie observat? de vame?i (c? ?sta era un loc unde nu mai c?utau deja), alţii transferau ni?te genţi în sal?, totul ar?ta ca o joac? de-a ascunselea sau prinde-m?. ?i asta în vazul tuturor! Pîn? la urm? eu am observat 6 genţi trecute neobservate de vame?i. Dar trebuie s? remarc faptul c? mormanul de contraband? ce l-au adunat vame?ii era enorm de mare, cam de vreo trei ori mai mare decât arat? pe la televizor cantit?ţile extarse din ma?ini mici ce transport? ţig?ri pe ascuns ?i sunt prinse. Acuma de fapt înţeleg c? ce arat? la televizor e ceea pentru ce nu s-a pl?tit s? treac?. Pîn? la urm?. facând urechile mai ciulite am aflat c? unii nu au avut cum pl?ti vame?ii ?i au r?mas cu marfa în ţar? urmând s? pl?teasc? doar tax? pentru camera de p?strare. Ceilalţi ce au trecut marfa pe furi? sau “s-au înţeles” cu vame?ii (cam jum?tate) au mers mai departe.

Nu aveam de unde ?ti cât? marf? a fost l?sat? s? treac? de vame?ii moldoveni (tratativele ?i genţile se ascundeau dup? autocar s? nu vedem noi), dar am avut ocazia s? observ cât? a ajuns pân? la vama din Albiţa, România. Cam jum?tate, poate mai puţin. Din conversaţiile traficanţilor înţelesesem c? nu era ceva obi?nuit (de obicei trec cu brio), dar de ast? dat? cineva avea nevoie de mai mulţi bani. De cum am trecut în România, înc? pân? a trece controlul vamal a ap?rut o persoan? traficant din România deja care s-a ocupat de a transfera marfa de contraband? din autobuz undeva în zona v?mii, dar pîn? a efectua controlul vamal din România. R?mân uimit de faptul c? cineva poate atât de simplu face acest transfer f?r? a fi v?zut de autorit?ţi. ?n curând au ap?rut ?i autorit?ţile vamale îns? care tot ne-au rugat s? trecem într-o sal? de control, dar cu bagajele împreun? deja. Se pare c? vame?ii români erau atât de ocupaţi c? nu au binevoit nici s? se arate în timp de vreo 20 de minute nici s? aprind? lumina în sal? imediat. De ce erau preocupaţi ei am înţeles mai târziu, de acela?i lucru ca ?i vame?ii moldoveni – cota parte din tranzacţia ilicit? de contraband?. Domana ce f?cea controlul a?a a ?i zis sau faci transferul m?rfii în favoarea statului român sau pl?te?ti texele. A treia variant? o anunţase mai târziu (f?r? prezenţa simplilor pasageri ca mine), când le vedeam pe femei fugind s? le dea mit?.

Nu ?tiu exact cât? marf? de contraband? a trecut cu succes în România, dar din cele v?zute pot afirma c? zilnic se trasnport? cantit?ţi uria?e! ?i participanţi-complici la acest trafic sunt îns??i vame?ii din Moldova ?i România. Cel mai puţin din acest? afacere ilicit? câ?tig? probabil acele b?buţe ce fug în jurul autocarului ?i care risc? cel mai mult (ca r?spundere ?i ca bani de pierdut de fapt). Nu cred c? ceea ce am descris e un secret, e doar o descriere a cum se întâmpl?. ?mi aduc aminte de timpurile când trenul ce mergea la Bucure?ti avea un acoperi? de vagon de tren plin cu ţig?ri ?i toat? lumea ?tia de acest fapt.

Ru?ine vame?ilor no?tri din Moldova în primul rând c? activeaz? ca complici, ei probabil ar repro?a c? nu au cum tr?i altfel ?i asta e modul lor de a-?i câ?tiga pâinea ?i hr?ni familia ?i c? cu toţii fac acest lucru, dar oricum eu zic c? comit o infracţiune ?i trebuie pedepsiţi. Mai bine ar vota corect la alegeri ?i ?i-ar asigura un viitor decât s? voteze organizat pentru Iuda de la putere ?i s? fie complici la trafic de ţig?ri sau alt? contraband?. Ru?ine ?i vame?ilor din România care acuma sunt la strajele hotarelor U.E. Cu a?a vame?i care se vând pe ţig?ri veţi umplea Europa de lucr?tori ilegali din Asia sau Africa!

Iat? a?a istorioare am avut a v? povesti despre scurta mea c?l?torie în România. Poate ar mai fi mai multe de relatat, dar asta e ceea despre ce am dorit s? m? exprim. Sper c? lucrurile se vor schimba numai în bine!

3 thoughts on “Calatoria la Bucuresti si traficul cu tigari

  1. Referitor la prima parte a post-ului (ca de a doua nu prea am ce zice, am trecut majoritatea prin asa “evenimente”): eu sunt in Bucuresti de un an si jumate. Desigur, schimbarile se observa mai greu d ecei care participa la ele, dar pot sa spun ca oamenii sunt exact la fel, orasul la fel de murdar si obositor si tiganii la fel d emulti pin periferii. Intr-adevar, au mai plecat prin tarile de unde au ce fura si oamenii sunt mai naivi (asa fac si multi dintre tinerii basarabeni). Totusi, la prima vedere, iti sar in ochi cladirile de birouri care se construiesc cu o ferceventa extraordinar de mare, chiar si pentru tarile UE, tarnsportul urban se dezvolta (pe resturile ramase din banii de la UE si care nu au fost furati), ia oamenii doar cumpara mai mult si mai scump, insa nu si mai bun. Este totusi, o societate bazata pe status, si nu pe competenta.

Leave a Reply