Ce legătură are curcanul cu Turcia şi de unde este originară această pasăre?

În ultima vreme am avut ocazia să prepar şi să gust mai multă carne de curcan, care apropo are un gust foarte plăcut şi se zice că e şi dietică. Dar mi-am pus întrebarea de unde este orginar curcanul?

Dacă întrebaţi americanii probabil mulţi ar răspunde că vine din Turcia. Dacă întrebaţi turcii, aceştia vă vor convinge că pasărea se trage din India, iar dacă iî întrebaţi pe indieni mai mult ca sigur că vor indica către Peru. Toate aceste misconcepţii se trag din denumirile curcanului în diverse limbi: turkey în engleză, hindi în turcă sau индейка în rusă şi peru în hindi sau portugheză. De fapt curcanul este o pasăre nativă Americii de Nord, iar Benjamin Franklin o propunea chiar ca simbol al Statelor Unite pentru a fi reprezentată pe stemă.

Din câte îmi amintesc eu, turcilor nu le place să fie asociaţi cu curcanul, în limba engleză purtând acelaşi nume – Turkey. Nu le place până întratât încât unii au început să promoveze o altă denumire în engleză a statului – “Türkiye”, aşa cum îi zic ei însăşi. Poate aţi remarcat incsripţii în loc de “Made in Turkey” – “Made in Türkiye”.

De ce totuşi americanii numesc această pasăre autohtonă americană – turkey, la fel ca şi ţara Turcia (Turkey)? Deşi există mai multe teorii, cea mai plauzibilă e că denumirea păsării se trage de la comercianţii turci care aduceau bibilica (en: Guineeafowl, ru: цесарка) din Africa în Europa, motiv pentru care bibilica a fost numită “turkey fowl” (găină turcă), iar atunci când europenii au descoperit curcanul pe continentul american au numit-o la fel “turkey fowl” sau “turkey” pentru asemănarea pe care o aveau.

Interesant de fapt este că curcanul este asociat cu denumiri de diverse ţări şi în ate limbi!

Dacă în engleză i se spune “turkey” de la Turcia, în turcă iî zic “hindi” de la India, iar în India curcanul se numeşte “peru” de la Peru! Puţin confuz? Totul are o explicaţie…

Curcanului este asociat cu India în mai multe limbi: turcii îl numesc “hindi”, ruşii îi zic “индейка”, polonezii “indyk”, în araba oficială e “diiq Hindi” (cocoş indian), în franceză e “(la) dinde”, precum şi în alte limbi: catalonă, bască, ebraică, armeană. Şi aici găsim un răspuns cât se poate de simplu – Columb a descoperit America, însă se pornise spre India, iar multă vreme noile descoperiri se numeau Indii. De aici şi denumirea curcanului în aceste limbi, sau a baştinaşilor americani – indieni (en: american indians, ru: индейцы).

Ştiţi cum numesc cei din India curcanul? Peru! Bineînţeles denumirea vine de la ţara Peru. Şi această denumire se foloseşte şi de portughezi care de fapt au introdus acest nume, şi de brazilieni, croaţi şi alte naţii. Când pasărea a început a fi importată în Portugalia, Pizzaro tocmai cucerse Peru, iar lumea a asociat această cucerire cu pasărea nouă apărută crezând că este adusă de acolo. Indienii au împrumutat denumirea de curcan mai târziu de la portughezi care erau mari navigatori şi efectuau comerţ regulat cu India.

Lista cu denumiri de ţări cu care este asociat curcanul nu se termină însă. În Grecia curcanul este numit “gallopoula” – adică găină franceză, şi asta datorită sunetului pe care îl emite pasărea. În unele dialecte de arabă pasărea este numită Ethiopiană sau Egipteană. Macedonieinii, precum şi unii bulgari numesc curcanul “misirka” – din Egipt.

Olandezii au asociat şi ei curcanul cu o denumire geografică, cu un oraş însă – Calcutta. Asta pentru că auzind că pasărea vine din India au conchis că cel mai probabil este adusă din Calcutta unde operau numeroase rute comerciale. Această denumire se foloseşte şi în majoritatea limbilor scandinave, este în uz la cei din Indonesia şi pentru o vreme era folosită şi de nemţi.

În cazul în care sunteţi interesat să aflaţi denumirea în diverse limbi pentru curcan vă recomand să consultaţi această listă pentru Meleagris gallopavo (denumirea în latină a curcanului) de pe Avibase sau această pagină cu denumiri în diverse limbi pe Wikipedia. Veţi afla bunăoară că japonezii au dat o denumire frumoasă – “shichimenchō” sau pasărea-cu-şapte-feţe, iar chinezii o numesc “huoji”pasărea-de-foc.

Iar dacă vă întrebaţi cum numeai triburile băştinaşe americane curcanul, găsim şi aici răspunsuri. Apache numeau curcanul “tazhi”, cherokee – “kuna” iar în nahuatl i se zicea “huexolotl”, ce este foarte asemănător cu denumirea folosită de mexicani astăzi “guajolote”.

În română “curcanul” şi “curca” conform DEX (1998) şi NODEX (2002) vine din bulgară de la “kurka”. Deşi din câte am aflat eu în bulgară acum i se spune “puika / Пуйка“. Deşi dicţionarul lui Scriban (1939) indică mai multe surse: “(rut. pol. kurka, găină, kur, cocoș, litv. kurka, curcă, rus. kúrica, găină, bg. kurkoĭ, curcan, d. vsl. kurŭ, cocoş; ung. [d. rom.] kurka, alb. čúrkă; ngr. kurkános, kúrkos, kúrkas, curcan, kúrka, curcă; turc. karkan, curcan. V. curnic).” Deci, se pare că curcanul şi curca noastră au origini slavone, şi semnifică nu alt ceva decât găină. Denumiri asemănătoare întâlnim astăzi la cehi – krocan şi sârbi – ćuran.

EuroEnglish: 5 year phase plan.

EuroEnglish I don’t know who is the author of the text below, but apart from the joke itself it offers a pretty good insight for the EuroEnglish reform issue. It’s been on the internet for quite some time already and a simple search on Google for “EuroEnglish” will most probably get you this:

The European Commission have just announced an agreement whereby English will be the official language of the EU rather than German, which was the other possibility. As part of the negotiations, Her Majesty’s Government conceded that English spelling had some room for improvement and has accepted a 5 year phase-in plan that would be known as “EuroEnglish”:

In the first year, “s” will replace the soft “c”. Sertainly, this will make the sivil servants jump with joy. The hard “c” will be dropped in favor of the “k”. This should klear up konfusion and keyboards kan have one less letter. There will be growing publik enthusiasm in the sekond year, when the troublesome “ph” will be replaced with the “f”. This will make words like “fotograf” 20% shorter.

In the 3rd year, publik akseptanse of the new spelling kan be expekted to reach the stage where more komplikated changes are possible. Governments will enkorage the removal of double letters, which have always ben a deterent to akurate speling. Also, al wil agre that the horible mes of the silent “e”‘s in the language is disgracful, and they should go away. By the 4th yar, peopl wil be reseptiv to steps such as replasing “th” with “z” and “w” with “v”.

During ze fifz yar, ze unesesary “o” kan be dropd from vords kontaining “ou” and similar changes vud of kors be aplid to ozer kombinations of leters. After zis fifz yar, ve vil hav a reli sensibl riten styl. Zer vil be no mor trubls or difikultis and evrivun vil find it ezi tu understand ech ozer. ZE DREM VIL FINALI KUM TRU!

Read moreEuroEnglish: 5 year phase plan.

BabelFish now redirects to Yahoo!

Babelfish on Yahoo!A few days ago my favorite on-line translation tool – Babelfish from http://babelfish.altavista.com changed the address from Altavista to Yahoo, now it is automatically redirected to http://babelfish.yahoo.com. The change happened when I was translating something and was quite surprised to see the result for my translation on Yahoo and not on Altavista.

I’ve been using Babelfish powered by Systran for years now and not only that it became my favorite translation tool, but something I use on a daily basis. Wherever I need a translation from Chinese or Korean, to French, Spanish or German – that’s the place to go. Of course in order to get more accurate translation it is advised to use shorter sentiences and use no abbreviations. The Chinese translation is just great, often very accurate when translating from English to Chinese (you’ve got two options – Chinese-Simplified and Chinese-Traditional) and understandable when translating from Chinese to English. But sometimes it’s just ridiculously amusing. Me experience with Korean using Babelfish wasn’t that good, most of the time Koreans will say you sound like an alien, I mean it will still make sense, but rather be difficult to understand and it is something non-comprehensive when translating from Korean most of the time. It works fine when translating to/from French and Spanish though, and Japanese translation is also quite good. You can translate from Russian as well, but I don’t really need it (only from Russian to English available), other languages as Dutch, Greek, Italian and Portuguese also available. Now, since it moved to Yahoo! they also offer a translation from Chinese Simplified to Chinese Traditional and vice versa – I wonder how often does somebody actually uses that?

Anyway, the Babelfish is no longer on Altavista. Babelfish was bought by Overture when they acquired Altavista and Yahoo! became the owner of both when they bought Overture. So it goes like this: Bebelfish –> Altavista –> Overture –> Yahoo!
Will it go further –> Microsoft? I’m actually glad that Microsoft did not acquire Yahoo, every company or brand with a Microsoft touch is spoiled in the end (take Hotmail for example). The only thing that keeps Microsoft in tops is the operational system they rely on and the American market where things like msn.com and live.com are still popular.

P.S.: Do you know that the name for Babelfish on-line translation comes from a fictional species fish from “The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy” series by Douglas Adams. For more check on wikipedia:

if you stick a Babel fish in your ear you can instantly understand anything said to you in any form of language.

Cuvinte moştenite din limba Dacilor – Codru, Doină, Ciocârlie, Mămăligă?

Daci - fragment de pe Columna Traiana Îmi aduc aminte cum am aflat pentru prima oară de unele cuvinte din graiul nostru care de fapt au originea în limba strămoşilor noştri daci. Cred că a fost una din acele cărţulii publicate la începutul anilor `90. Şi eram foarte entuziasmat de acestă tematică, dar la acea vreme nu am mai găsit alte informaţii referitor la acest subiect. Din acele cuvinte de origine dacică îmi amintesc de: gard, brad, copac, barză… şi poate încă câteva.

Astăzi însă, “hoinărind” ca de obicei prin wikipedia am găsit o listă a acelor cuvinte româneşti ce se cred a fi moştenite din limba dacă. Articolul e în engleză – List of Romanian words of possible Dacian origin, dar şi unul pentru versiunea română – Listă de cuvinte româneşti moştenite probabil din limba dacă. De fapt recomand versiunea în engleză pentru că conţine şi traducerea în engleză (de unele cuvinte eu personal nu am auzit, sunt probabil regionalisme sau arhaisme şi e mai uşor de înţeles sensul decât a căuta în DEX) şi note interesante precum şi semilarităţile în alte limbi.


Iată o listă de cuvinte pe care le-am selectat ca fiind interesante care se presupun a fi de origine dacică: abur, a ademeni, aidoma, a ameţi, amurg, a anina, aprig, a arunca, baci, baligă, baltă, barză, balaur, a băga, băiat, bălan, bordei, bortă, brad, brînduşă, brînză, brîu, brusture, a bucura, bucuros, burtă, buză, căciulă, căpuşă, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocîrlie, cîrlig, codru, copac, copil, creţ, curpăn, cursă, dărîma, doină, dop, fărîmă, gard, gata, gheară, gresie, groapă, guşă, a încurca, lespede, a leşina, mal, mazăre, măceş, măgură, mălai, mămăligă, mătură, melc, mire, mistreţ, a mişca, morman, moş, murg, niţel, păstaie, pînză, ravac, a răbda, reazem, a scăpăra, scrum, sîmbure, stejar, sterp, stînă, strugure, şale, şopîrlă, Şoric (pielicică de porc), tare, traistă, ţap, ţarină, ţăruş, ţurcă (se pare că numele meu de famile e de origine dacă atunci!), (a se) uita, a urca, urcior, urdă, vatră, viscol, zăr (zer), a zburda, zestre, a zgîria.


Codru, doina, ciocârlia şi mămăliga sunt cuvinte din limba strămoşilor noştri daci! Bordei, strugure, stejar! Se pare că folosim mai multe cuvinte dacice decât credeam. Tot pe wikipedia mai e şi o listă de denumiri dacice de plante medicinale compusă de Dioscoride (farmacolog şi botanist grec) şi Pseudo-Apuleius (autorul “Herbarius”) şi o listă de oraşe, precum şi lista de regi daci.

PoftaBuna.md

Află care îţi este numele în Japoneză, Chineză şi alte limbi.

Presupun că deja aţi aflat care vă este numele brazilian? În caz că nu aţi dat de articolul precedent vă reamintesc unde îl puteţi afla – BrazilName.

Acuma a venit timpul sa aflaţi cum vă sună numele în japoneză!
Asta chiar mi-a plăcut! Al meu sună destul de bine: “Serujiu Tsurukanu”. de pe urban75.

Ştiţi cu toţii probabil că inscripţiile japoneze se bazează pe 3 seturi de caractere: hiragana, katakana şi kanji. Primele două au derivat din kanji şi sunt reprezentări de sunete. Kanji sunt caracterele chineze de fapt care nu se prea deosebesc nici azi de “traditional chinese”.
Aici puteţi auzi şi vedea inscripţia în Katakana a numelui domniilor voastre – Japanese Name Translation.

numele meu in Katakana

Read moreAflă care îţi este numele în Japoneză, Chineză şi alte limbi.