Cuvinte moştenite din limba Dacilor – Codru, Doină, Ciocârlie, Mămăligă?
Category: Lingua

Daci - fragment de pe Columna Traiana Îmi aduc aminte cum am aflat pentru prima oară de unele cuvinte din graiul nostru care de fapt au originea în limba strămoşilor noştri daci. Cred că a fost una din acele cărţulii publicate la începutul anilor `90. Şi eram foarte entuziasmat de acestă tematică, dar la acea vreme nu am mai găsit alte informaţii referitor la acest subiect. Din acele cuvinte de origine dacică îmi amintesc de: gard, brad, copac, barză… şi poate încă câteva.

Astăzi însă, “hoinărind” ca de obicei prin wikipedia am găsit o listă a acelor cuvinte româneşti ce se cred a fi moştenite din limba dacă. Articolul e în engleză – List of Romanian words of possible Dacian origin, dar şi unul pentru versiunea română – Listă de cuvinte româneşti moştenite probabil din limba dacă. De fapt recomand versiunea în engleză pentru că conţine şi traducerea în engleză (de unele cuvinte eu personal nu am auzit, sunt probabil regionalisme sau arhaisme şi e mai uşor de înţeles sensul decât a căuta în DEX) şi note interesante precum şi semilarităţile în alte limbi.


Iată o listă de cuvinte pe care le-am selectat ca fiind interesante care se presupun a fi de origine dacică: abur, a ademeni, aidoma, a ameţi, amurg, a anina, aprig, a arunca, baci, baligă, baltă, barză, balaur, a băga, băiat, bălan, bordei, bortă, brad, brînduşă, brînză, brîu, brusture, a bucura, bucuros, burtă, buză, căciulă, căpuşă, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocîrlie, cîrlig, codru, copac, copil, creţ, curpăn, cursă, dărîma, doină, dop, fărîmă, gard, gata, gheară, gresie, groapă, guşă, a încurca, lespede, a leşina, mal, mazăre, măceş, măgură, mălai, mămăligă, mătură, melc, mire, mistreţ, a mişca, morman, moş, murg, niţel, păstaie, pînză, ravac, a răbda, reazem, a scăpăra, scrum, sîmbure, stejar, sterp, stînă, strugure, şale, şopîrlă, Şoric (pielicică de porc), tare, traistă, ţap, ţarină, ţăruş, ţurcă (se pare că numele meu de famile e de origine dacă atunci!), (a se) uita, a urca, urcior, urdă, vatră, viscol, zăr (zer), a zburda, zestre, a zgîria.


Codru, doina, ciocârlia şi mămăliga sunt cuvinte din limba strămoşilor noştri daci! Bordei, strugure, stejar! Se pare că folosim mai multe cuvinte dacice decât credeam. Tot pe wikipedia mai e şi o listă de denumiri dacice de plante medicinale compusă de Dioscoride (farmacolog şi botanist grec) şi Pseudo-Apuleius (autorul “Herbarius”) şi o listă de oraşe, precum şi lista de regi daci.

PoftaBuna.md

Related Posts with Thumbnails

59 Responses to “Cuvinte moştenite din limba Dacilor – Codru, Doină, Ciocârlie, Mămăligă?”

  1. visan niculae says:

    Din cate stiu eu mamaliga este fiertura de malai iar malaiul este faina de porumb.Nu le-am intalnit niciodata ca definind altceva.Ori,cum porumbul a ajuns la noi dupa descoperirea Americii,deci prin sec.XVII,pentru ca de acolo a fost adus,nu vad ce legatura au cele doua cuvinte(malai,mamaliga)cu limba daca.M-ar interesa insa care le este originea.Exista in alte limbi cuvinte asemanatoare?Sau cvintele chiar sunt mai vechi,neaose,romanesti,chiar dacice, dar si-au schimbat in timp notiunea pe care o definesc?

    • Kanata says:

      Încerc să-ți răspund : desigur, porumbul ne-a fost adus din America, este știut. Revista franceză „Science et Vie / Știință și Viață” nr. 989 – februarie 2000, pp 112-119, articolul „Les semences hors la lois / Semințele din afara legii” de Marie-Laure Moinet ne prezintă o hartă a legumelor și fructelor în locurile lor de origine. Ștefan cel Mare a murit FĂRĂ a mânca mămăligă din porumb, în schimb era deja cunoscută cea din mei, care a fost adus în Europa din zona Camerun (Africa) via Orientul Apropiat, acum mii de ani. Porumbul a fost introdus în Țara Românească de domnitorul Șerban Cantacuzino – 1640 – 28 octombrie 1688. Au fost necesari zeci de ani, poate mai mult de atât, până ce această legumă să devină o cultură agricolă apreciată în țările noastre. Asemenea s-a întâmplat și cu tuberculii de cartofi; regele Franței a trebuit să emită o lege pentru a introduce cartoful în culturi, căci francezii erau foarte sceptici ! Termenul mămăliga este de origine slavă și nicidecum dacă ! În limba polonă (mamałyga) înseamnă orice aliment cu aspect tercios, inclusiv despre tocană se poate spune că-i…o mămăligă. Este aberant a spune că țările române sunt patria mămăligii, deși există acest clișeu ! Ea este consumată cu multă poftă și-n îndepărtata Portugalie sau apropiata Slovenie. Bulgarii o numesc мамалига – mamaliga, rușii îi spun мамалы́га – mamalîga. Este evident că vine din limbile slave de nord.

    • vlad says:

      inainte de a fi adus porumbul in Europa si sa fi ajuns pe meleagurile noastre, mamaliga exista dar avea la baza o alta materie prima si anume meiul (Paniculum miliaceum), care astazi este mai mult folosit in furajarea animalelor, mai ales a pasarilor, iar popular i se mai spune si malai salbatic

    • dan says:

      Mamaliga se facea din malai de mei!

  2. Sergiu Turcanu says:

    Exact aceeaşi întrebare mi-a apărut şi mie: cum se face că mămăliga e cuvânt dacic, iar porumbul din care se prepară a ajuns la noi abia în secolul XVII.

    Sursa potrivit căreia mămăliga e cuvânt de origine dacă e destul de credibilă – publicaţia lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, Etymologicum Magnum Romaniae din 1887-1895. Plus ca cuvântul “mëmeligë” se întâlneşte şi la albanezi având aceeaşi semnificaţie.

    Iar chestia cu porumbul din America şi mămăliga noastră se explică destul de simplu: până să apară porumbul pe la noi, foloseam ca ingridient de bază mălaiul. Mălaiul, dacă consultăm DEX-ul (http://dexonline.ro/search.php?cuv=malai) mai are şi semnificaţia de boabe de mei, făină de mei. Mălai de fapt e "Plantă din familia gramineelor cu spicul ramificat, având seminţele în formă de boabe mici, care servesc pentru hrana păsărilor şi animalelor.", iar meiul e un tip de mălai cunoscut în lumea ştiinţifică cu denumirea de "Panicum miliaceum".

    Deci dacii faceau mămăliga din mei (mălai ca cultură agricolă) şi nu din porumb.

    P.S.: Pentru a vă inchipui cum arată această cultură agricolă imaginaţivă pentru un moment mătura!

  3. "Cioban" este cuvant turcic, peceneg.

    • Kanata says:

      "Cioban" este de origine persană / iraniană. Multe cuvinte ne-au parvenit via invadatorul turc, precum "ciorba", termen luat din limba arabă (unde ocupaseră teritorii turcii) și înseamnă "a sorbi". De asemenea, sarmalele, tot din Iran, deși ni se spune că un bucătar roman a "inventat" înfășurarea în foi de varză. Vă provoc la depistarea originii…opincilor. Autorul Petre Morar afirmă sus și tare că sunt neoașe, dar….de ce le poartă și bulgarii, sârbii, așbanezii, turcii și….Pe columna lui Trauan, dacii NU poartă opinci, ci un fel de mocasini, ciuboțele scurte, joase.

    • Valia says:

      Pardon, denumirea oierului ca cioban asta s-a intrebuintat foarte tirziu, de-abia in linba romana moderna, cind oierul era prea primitiv pentru unii….Dar cel mai interesant ca in limba romanilor din Transilvania, ciobanul se numea "bale " ( a-ul este in locul unui i cu caciula, specific in limba romana!!!! ) Si mai important, sa nu uitati ca in limba romana, mai exista si regionalismele, ca nu trebuie neaparat sa vina din alta limba neaparat.

  4. Florina says:

    Exact la asta m-am gandit si eu.Totusi porumbul a ajuns aici mult mai tarziu…:D
    Abia acum am descoperit cat de multe cuvinte dace folosim.

    http://enciclopedia-dacica.ro/latinitatea/limba_daca.htm

  5. ionut says:

    porumbul a fosy adus din america dupa daci =>mamaliga e in romana de pe la 1400-1500

    • sabin says:

      Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei:
      "Ele vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de vite și turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaților grâu pentru negoț, și mei pentru hrana lor – străvechea mămăligă"al. Vlahuta"

  6. grig says:

    chodro,in limba persana inseamna livada situata inafara gospodariei.

    • amurgdesuflet says:

      tine minte ca limba persana are acelasi stramos ca limbile indo-europene care au venit in Europa – inclusiv tracica/scytha

  7. cristi says:

    tu esti tampit mai ala care spui ca cioban e din turca.noi nu am luat de la nomazi nici un cuvant in vocabular ca nu aveam de ce.am avut noi cuvintele noastre nu sa le luam de la niste oameni care aveau cu mult o cultura sub cea a dacilor fraiere

  8. Cristi, multumesc pentru părere. De fapt, am şi eu dubii privitor la faptul că "cioban" e cuvânt turcic, dar nu sunt eu lingvist ca să o pot argumenta. Cert e faptul că şi în turcă există cuvântul "cioban" cu aceeaşi semnificaţie. Şi mai ştiu de facto că în limba turcă sunt multe cuvinte preluate din română dar care în dicţionarele lor sunt trecute ca originate din bulgară de exemplu.

    Dacă e cineva care ştie exact şi poate argumenta originea cuvântului "cioban", chiar rog să o facă.

    • mizrahind says:

      Cioban exista si in greaca (tsombanis) si in albaneza. Macedonii folosesc din cite imi aduc aminte acelasi cuvint. Probabil aromanii care colindau Balcanii au raspindit unele cuvinte adoptate de popoarele locale. Grecii mai au si alt cuvint sinonim cu cioban,m si anume Vlahos. Vlahii ce cutreierau Balcanii se indeletniceau cu animalele, de aceea acest cuvint a fost adoptat cu acest sens.

  9. Petru Dincă says:

    Domnule Sergiu, eu sunt lingvist şi studiez cuvintele de origine dacă de câţiva ani. Sunt încântat că aveţi aceeaşi preocupare, chiar dacă nu o faceţi ca specialist. Cuvintele din lista dumneavoastră sunt toate de origine dacă.
    Eu voi publica în curând un dicţionar cu termenii identificaţi de mine ca fiind de origine dacă. Sunt în jur de o mie de cuvinte. Până în prezent, am publicat numai câteva articole pe această temă.
    În ceea ce priveşte cuvântul ,,cioban'', eu îl consider de origine dacă. Argumentul principal este acela că termenul există şi într-o altă limbă indoeuropeană (din Apusul Europei) decât româna, şi atunci, în mod logic, în turcă el este mult mai probabil împrumut din română, decât termen originar turcesc, deoarece nu se poate face o legătură directă între turcă şi limba indoeuropeană amintită. În concluzie, cuvântul provine în română din dacă (unde a ajuns din indoeuropeană), iar în turcă a fost împrumutat din română.

    Cu stimă,
    P. Dincă

    • Mihai says:

      Nu toate. Spre exemplu, bucur, bucurie, bucuros si alte derivate ale verbului a se bucura sunt de provenienta albaneza. Avand in vedere faptul ca pana la stabilirea slavilor in sudul dunarii exista un culoar de transhumanta din banat si pana in macedonia si albania, este usor de imaginat cum a aparut si in limba daca si ulterior in romana.

      Cu respect,
      Mihai W.

  10. nicolae says:

    un subiect foarte interesant ,dar probabil doar pentru cativa care , au iubit si inca mai iubesc cultura .
    domnule Dinica daca ati reusit -in vremurile acestea aprige pentru cultura , sa publicati acel dictionar poate ma indrumati de unde pot sa il achizitionez
    multam fain
    baciu

  11. Gorea Grigoras Emil says:

    va rog, daca stie cineva, sa imi aduceti la cunostinta mai multe despre gramatica limbii dacilor. multumesc

  12. xpreem says:

    Eu stiu ca Baciu era de origine dacica, asa am invatat noi in scoala in urma cu ani buni

    cioban e nume de origine persana (ciopan cum spun ei). E cam mamaliga aici :P

  13. sile says:

    din cite stiu persii sunt o poplatie indoeuropeana si nu araba

  14. Ion Colțan says:

    Cîteva cuvinte în plus ar fi bumb,bumburez și un derivat de la beregată este borugă, adică pas montan foarte abrupt, conform lui Sorin Olteanu.Posibil să se fi păstrat ca toponim în vechiul district Bereg din nordul Țării Oașului, care în trecut avea o populație românească numeroasă.A pori=a se inmulți, spori; porodiță=urmaș,vlăstar – toate astea vin de la tracicul Per/POR=fiu.Tăpie/tipie și tăpșan sînt regionalisme legate de toponimul Tapae(foarte cunoscut istoricilor)și înseamnă deal conic nivelat în vîrf și respectiv loc neted ușor înclinat la baza dealurilor sau munților,povîrniș.Teapă ca treaptă socială.."nu-i de teapa ta ăsta" etc..să nu uit, toate cuvintele astea par să includă radicalul top, prezent și-n greacă TOPOS.Bărăciune și bară ce înseamnă mlăștinos,mlaștină legat de alb.berrak.Brînă care înseamnă exact același lucru cu brîu, pentru tracii antici prima semnificația legată de munți bineînțeles, ca loc întărit.Burdihan și zburda par strîns legate,deci nu e un mister aici..doar că există a zbura care pare o formațiune onomatopee clară de la zbîrrr :) Stană,stîncă moștenite ori prin intermediul IE ori prin sciții iranici care și azi produce multe cuvinte în Asia/sau prin filieră slavă(deși aceștia provin la origine din zona de cîmpie),stăpîn/giupîn și Ban/banat cu derivatele de rigoare bani,bănuți sau aromînescul a băna=a trăi ..observați din nou legătura antică PAN/BAN din grecescul PAN care însemna tot/totalitate și polonezul PAN care însemna stăpîn-iar în mijloc sîntem noi :) (Panonia?)
    Sînt multe cuvinte autohtone care s-au păstrat la noi aproape nemodificate din antichitate și aici nu pun la socoteală cele mai banale moșteniri, apă(apo) ,sare (sal),saramură (halmyris),murat, mare,posibil chiar și frate(inscripție tracică din Asia mică bratiza și dinastie persiană Frates).Există o bază consensuală a lingviștilor care spune că acele cuvinte care se folosesc cel mai des în limbajul de fiecare zi au toate șansele să se păstreze timp de milenii neschimbate,cum ar fi mama,tata,baba,nană copil,prunc(prana?)etc

  15. Dulău says:

    Sânt multe cuvinte care au rămas din fondul pre-latin, după dex limba română e o salată cu 80% cuvinte împrumutate, au dat etimologiile dupa ureche,fără nici un studiu. Recomand Dicționar Etimologic, pe baza cercetărilor de indo-europenistică, de dr. Mihai Vinereanu, care studiind limbi vechi și noi indo-europene a ajuns la concluzia că în jur de 60% din cuvintele din limba română au rădăcini pre-latine.

    • Kanata says:

      Salată : crezi că alte limbi europene sunt mai "curate" ? Vei fi uimit să afli că engleza este 60 % de origine latină, iar maghiara 43 % de origine…latină. Româna ? 80 % origine latină, 16 % origine slavă, iar restul de 4 % de origini multiple precum greacă, turcă, germană, maghiară, etc.

  16. ovi says:

    cioban-in aromana=cipan, in greaca=tsupanos. Alt cuvant care conform dex e din turca: baltag-in greaca=baltagki. Si multe altele sunt gresite in dex: sapte-din latina=septem, in sanskrita=sapta; sarpe-din latina=serpent, in sanskrita=sarpa, apa-din latina=aqua, in sanskrita=apa; soare-din latina=sol/-is, in sanskrita=surya, golf-din latina=golfus, in greaca=kolpos (si numai grecii au ajuns in golful Tomis, iar dintre romani doar Ovidius).etc.Conform dex limba romana e formata din amestecul limbilor popoarelor vecine, din care multe au ajuns in Europa dupa anul 800!, pe un fond presupus latin. Mai e si cuvantul cracinune=craca (vezi ruga/rugaciune; amareala/amaraciune;etc) care nu apare in dex, dar focul de craciuni din timpul dacilor si sarbatoarea actuala (Craciunul) il confirma.

  17. Călin says:

    Ardeal este un vechi nume posibil dacic venit pe filiera indo-europeană(rădăcina ardva,ardh=înalt,ridicătură) sau moștenit de la celții continentali(ardh =înalt),celții insulari(irlandezul ardda=proeminent)sau latină clasică arduus=înalt și vulgară ardeus.În dicționarul românesc avem "a ardica,rădica" ca forme arhaice pentru mai noul verb a ridica.Bănuiesc că v-ați făcut o idee unde vreau să ajung!(sursa:Originea cuvîntului Ardeal de Gavrilă Copil și I.Moldoveanu1980-1981)
    Arcidava/Argidava era un oraș dacic din Banatul antic care se afla situat pe un loc înalt.Interesantă aici e apropierea numelui de cîteva cuvinte antice sau mai noi: lat.arcis=munte stîncos, elenă oros=munte și oreste=muntean,frigiană or=a urca, Ararat=munte armean,aburca și a urca sau urcuș,uriaș..toate provin dintr-un presupus radical OR/AR=înălțime.De aici avem probabil și rarăul(Rareș?) sau eretele ca derivări ulterioare pentru doi vulturi din fauna noastră.Se ridică bineînțele întrebarea,oare nu avem "arcul montan"din două surse:tracică și latină?

  18. Cristina S. says:

    Ma surprinde faptul ca nu vad in nici una din liste cuvantul “varza”. Acest cuvant este unul din acele putine cuvinte de care imi aminteam ca facand parte din mostenirea daca. Obisnuiam sa il citez in tandem cu similarul “barza”.

    • Mărguș says:

      Rad.IE bheu- a crește, a umfla ..a dat anticul bostes, iar mai nou următoarele: boașe, bușni (a erupe, a izbucni), bușcă (reg. gură, îmbucătură), boșcă (pivniță mică , butoiaș), bășină (lituană bezdalas), baștă/bașcă (ridicătură de pămînt, redută..bastion)..baștină (?), bucium și zbucium, buștean, buștină (ceață, negură).

  19. Nusu says:

    Observ ca sunt multi care se indoiesc de originea cuvantului mamaliga si au postat fel de fel de comentarii. Mamaliga exista la daci, dar era o fiertura diferita, nu din malai.

  20. Liviu says:

    Felicitari pentru preocupari!
    Originea limbii romane este intr-adevar o disputa, se pare ca nu mai sunt personalitati in domeniu care sa vrea sa prezinte, sa publice studiile.
    Ar fi foarte utila si interesanta o prezentare profesionista, recunoscuta macar la nivel european!
    P.S. Mamaliga la daci nu se facea din malai, se stie.

  21. kola says:

    as vrea sa intreb ,daca imi poate recomanda cineva o bibliografie pt. studierea limbii dace, cauzele disparitiei ei si alte amanunte.
    Multumesc!

    • Gione says:

      Din păcate n-a mai apărat mare lucru pe piață în afară de cărțile lui S.Paliga și dicționarul lui Vinereanu. Interesul mediului academic pentru studiu și publicare e zero barat, mai ales în ce privește perioada antică…lipsă de bani și de pregătire. Îți recomand un sait drăguț totuși; caută „Istoriile lui Roderick” pe google.

  22. pascanis says:

    Nu pot intelege un lucru: se stiu procentele exacte din latina, din slava, etc., dar din limba stramosilor din care ne tragem direct si probabil in cel mai mare procent nu exista decat banuieli! Nu certitudini, banuieli.
    Asta e ca si cum as spune ca stiu cine imi este verisorul de-al 14-lea dar nu stiu cine imi este bunic.
    Cu siguranta traim intr-o epoca in care bancul "Dumnezeu nu poate schimba istoria dar istoricii da" este prea adevarat.

  23. Schröder says:

    Eu traiesc in Germania de 46 de ani dar ma intereseaza totul ce in legatura cu daci si limba lor. Citesc cu mult interes tot ce se scrie pe aceasta pagina. si pe mine ma intereseaza ca si pa "kola" unde as putea sa gasesc o carte cu amanunte despre daci , viata lor inainte de cucuerirea Daciei de catre Traian si despre limba daca.

  24. Marian says:

    Diegis , rudă a lui Decebal, e tradus de anumite cercuri lingvistice prin sintagma „care arde” sau „arzător”.
    Probabil vine din răd.IE dhegwh- a arde. Coradicalele lui sînt alb. djeg- a arde , sk.dahati, lit.degu – a arde, sl. zego/zesti – idem.
    În străromână diegis ar fi urmat un parcurs ca ăsta: d s-ar transforma (sau chiar ar putea fi încă din dacică) într-o africată DZ , deci dziegis. Apoi „dziegis” ar pierde S-ul final și s-ar simplifica în ziegu sau jiegu..alternanța J>Z.
    Ca să vezi chestie, în graiul nostru avem jeg – jar, spuză(Banat, Crișana) și jeg – murdărie (Muntenia), jig – arsuri în gît și piept sau semn făcut animalelor cu fierul roșu. Sinonime: jegăraie, jărăgai.
    -Jigală – vătrai,
    - jigni vb. – (despre grîu) a se încinge, a fermenta
    - Jigneală – afront, usturime, mîncărime.

  25. Petru Dincă says:

    Domnilor Nicolae, Gorea Grigoraş
    De asemenea, pentru Kola

    Am scos, de curând dicţionarul etimologic despre care am scris mai sus. Dacă îl doriţi, puteţi lua legătura cu mine la adresa petru_dinca@yahoo.com.

  26. DD MARIUS says:

    Ce limba vorbeau dacii,cine sunt urmasii lor……. Cateva cuvinte dacice:
    1.BOUR–EB–ISTA Format din cuvantul BOUR== in romana tot BOUR si ISTA==in romana verbul “a fi”-ESTE
    ,in dialect moldovenesc ISTA. cel care avea turme de bouri .
    2.MARI–ISHIA (MARISSIA), raul Mures Format din cuvantul MARE ==in limba romana MARE ,si verbul ISHIE, ESHIE provenit tot din verbul (a fi) ESTE Deci inseamna raul mare .
    3.TISSIA ( TISS–IA),raul TISA Format din cuvantul(verb) TISA care inseamna in-tinsa, si verbul IA
    4.HERASSU ,raul SIRIU.si SIRET . Pentru ca Grecii antici nu aveau sunetul SH folseau X=Ch ,deci citim SHERASU==SIR,SIROI=SIRUIRE DE APE si in Sanscrita ===SRAS ,SRU , proto gali (celti)=srutos > *srutos 'stream' Dacii spuneau SHIR ,SHIRUE
    5.Cetatea GENUCLA inainte de venirea Romanilor Dacii spuneau GENUC==GENUNCHI ca si in limba sanscrita =JENUC, latina dar si gala franceza. Era o cetate unde Dacii INGENUCHEAU la statuia unui zeu.
    6.Cetatea KAPI-DAVA cuvant format din cuvantul KAP==in romana tot CAP,si
    verbul a avea= D–AVA , D–AUA Inainte de venirea Romanilor exista cetatea
    CAPI-DAVA probabil unde stau capii care conduceau poporul sau unde era capul unui zeu dacic.
    Grecii spuneau ca pe conducatorii Dacilor ii chemau in limba Daca CAPILA–TI. In Limba Sanscrita CAP-ALA ,In latina == caput : capitis

    8.Cuvantul SOARE ,SORE ,il gasim in limba Sanscrita== SUR, SURIA,si nu SOL ca in Latina Germanic Sol, Greek Helios, Lithuanian Saulė. Dacii spuneau SORE. .
    9.Cuvantul A CARA il gasim in limba Sanscrita== A CAR, A CARATI in latina==CURO Dacii spuneau CAR,
    10.Cuvantul APA il gasim in limba Sanscrita===APA ,in latina AQUA ,Letona =UPA, proto gal= ABU ,ABA . Dacii spuneau APA

    15.Cuvantul TALPA piciorului,TALPICA il gasim in limba Sanscrita==TALPA care inseamna patul.
    Dacii spuneau TALPA
    16.Cuvantul A TRESARI il gasim in limba Sanscrita== TRASA ,TRASTA in latina==TREMO,proto-iranian=TRAS.
    Dacii spuneau TRESAR
    17.Cuvintul DINTE il gasim in limba Sanscrita==DANTA ca in mai multe limbi …..latina ==DENTIS proto-gali=dnt , dant – 'tooth' .Dacii spuneau ,DANT .DAMB
    19 Cuvantul MORT ,MOARTE il gasim in limba Sanscrita==MARTUA , MRTA ,proto-gali =mrwos, marwos 'dead' .Dacii spuneau MOR, MORT.

  27. Andru says:

    Vă mai dau eu un cuvînt haios care ar putea fi dacic: „a șterpeli”
    Într-o carte despre acea limbă primară unică a Europei , „indo-europeana” , era un radical „ster”( a fura) , dedus din existența unui alt radical,celtic de data asta, *sterwā (furt) și un cuvînt grec antic „steromai” / „sterisko”- a fi lipsit de ceva anume, a fi furat. Includem aici și verbul eng. to stea- a fura.
    Cînd spun „radical” înseamnă că acel cuvînt e suma a două sau mai multe atestări care se suprapun în cadrul unui grup lingvistic sau mai multe.De exemplu limba lituaniană și letonă, plus prusaca(azi dispărută) formează un grup lingvistic.
    Cînd un radical grec să zicem, e apropiat de unul italic și unul sanscrit se crează un radical indo-european. Cu cîte e mai des atestat, cu atît se conturează mai limpede forma primară IE.

    În DEX văd că plusează cu această sintagmă ”creație expresivă” în dreptul acestui verb, „a șterpeli”. Asta înseamnă că n-au idee de unde vine și n-au lecturat mai nimic din noile studii ale marilor universități occidentale.
    Îmi pare rău că nu avem un canal virtual unde să ne punem cu toții să discutăm despre substratul nostru traco-dacic. Aș avea atîtea „descoperiri personale” de postat și discutat :)

  28. Liviu Airinei says:

    Datorita teoriei oficiale ca suntem o populatie romanizata prin excelenta avem o consecinta si in teoria lingvistica.Galia a fost cucerita inaintea Daciei, limba franceza este considerata o limba romanica, dar francezii nu se considera urmasii romanilor aproape deloc.Se considera ca popoarele europene sunt formate in general din trei straturi etnice:substrat, strat, adstrat.Tenta dominanta a poporului este data de stratul mai. puternic.Englezii:substrat-britani, strat-romanic, adstrat:anglo-saxoni;francezi:substrat:gali,strat-romani, adstrat-franci;romani: substrat-daci, strat-romani, adstrat-slavi.Oficial, englezii se considera popor germanic, ceea ce se pare ca sunt, desi prin cucerirea normanda s-a atenuat un pic din germanicitate;francezii se considera urmasii galilor in principal desi numele lor il au de la tribul germanic ca si vecinii de la nord de canal.Noi in in schimb, di motive politice, la denumirea tarii si pozitia oficiala am apasat pedala pe romanitate, desi asa cum au apreciat mari istorici, suntem din punct de vedere lingvistic si etnologic urmasii dacilor in principal.

    Asa cum s-a aratat in destule interventii aici exista similaritati de radical intre latina si limba dacilor datorate originii indo-europene comune, care au dus in eroare multi linvisti.Comparatiile cu sanscrita arata ca destule cuvinte, ce par din latina nu sunt de acolo.

    Dar nici teoria ca nu a existat deloc romanizare nu sta in picioare.

  29. Cristi says:

    Dacii, stramosii nostri, vorbeau aceeasi limba care o vorbim si noi azi, aceeasi limba care o vorbeau si stramosii lor, arienii, (vezi "RIG VEDA"). Concluzia este ca toate cuvintele noastre sunt aceleasi cu ale dacilor, cu mentiunea ca in timp s-au adaptat pe ici pe colo scrierea si pronuntia lor, dar intelesul este acelasi, limba romana nu a preluat cuvintele din latina sau alte limbi, ci invers. Ce spuneau grecii? … dacii cei mai viteji si mai cinstiti dintre traci, cel mai numeros popor (din Europa) dupa indieni, iar grecii sunt un popor format relativ recent in comparatie cu populatia traco-geto-daca. DEX-ul nostru a fost "facut" cu "copy-paste" din dictionarele popoarelor din jurul nostru, maghiarii – popor migrator, bulgarii – popor migrator, sarbii – popor migrator. Romanii (dacii) nu au venit de nici unde, ei au fost aici dintotdeauna. Limba romana nu s-a format din contopirea dacilor cu romanii si cu alte limbi ale migratorilor (navalitorilor, cuceritorilor, asupritorilor……), limba romana a existat si continua sa existe de mii de ani, firesc ca a evoluat in timp ca orice limba.

  30. Homerillum says:

    Limba este tezaurul cel mai de pret pe care îl mostenesc copiii de la parintii lor, depozitul sacru lasat de generatii trecute si care merita sa fie pastrat cu sfintenie de generatiile ce-l primesc."
    Vasile Alecsandri

    Limba romana: Inspirata de la natura, daruita de Dumnezeu http://foc-in-agora.blogspot.de/2012/03/limba-rom…
    My recent post Bine ati venit pe blogul meu!

  31. IONICĂ says:

    IE k'uk= „awn, thorn” : țăcălie = 1. (la pl.) stinghii, surcele. 2. vârf (ascuțit) de deal. 3. s. f. Barbă mică și ascuțită; cioc, barbișon. – Et. nec.
    alb. thek, thekë = eng. goatee (țăcălie)
    IE ghedni/o- „get” : rom. a găsi = alb.gjej („to find, find”)
    IE dhret = rags, fringe : rom.zdrențe, trențe (n-am găsit corespondentul albanez, dar am altul: alb.thelme = „zdrențe” care se suprapune perfect peste cuvântul țol și țoale= boarfe, haine vechi, uzate)
    IE ker, krasn = „stream, spring” : rom. crună = (reg.) fântână, izvor
    alb.krua, kroi = sursă, izvor (source, spring)
    IE grauks = „to break in piaces, to pound” : rom.a grunțăi
    IE kerd = „belt” : rom. zgardă, zgărdan = alb.shkardhe
    IE kseip = to throw, be thrown
    rom. a țâpa = (reg.maramureșan, bănățean și oltenesc) a arunca; țâpătură = aruncătură,
    IE – grupul indo-european comun
    alb. – lb.albaneză
    rom. – lb.română

    PS: știe careva ce înseamnă cuvântul „azugă” sau măcar ce înțeles i-a dat Hașdeu? Tare aș vrea să știu!

  32. IONICĂ says:

    Țurcanu : IE *k'yaur- „pipe, reed” (țeavă, obiecte cilindrice, stuf) : gr.antică syringos = fluierul ciobanului(neologism siringă), gaura din mijlocul roților, muștiucul fluierului ; saura = membrul viril
    suriksomai = a cânta la fluier
    ..toate sunt împrumutate dintr-un idiom tracic din nordul Greciei antice.(conform lui Sorin Olteanu)
    - lituaniană siure = coada calului; siure = liană
    letonă suriens = boscheți, rădăcini de plante
    - rom. surlă, țurcă, oaie țurcană(numită datorită lânei specifice), țurloi, țurțure etc.
    Sursa: Indo-european Etymology ;authors: Pokorsky, Sergei Nicolayev, Sergei Starostin and others.

  33. duras says:

    dragilor, observ ca exista foarte multi dintre noi, cei care consideram ca avem origini dace, care sunt foarte mirati ca statul si politica actuala ne ignora… este normal sa fie asa! Noi traim in Romania (Tracia) un stat inventat acum cateva sute de ani! Lupta pt numele de Dacia teritoriului nord dunarean a fost pana in 1879, cand Eminescu a aflat de interdictia de a se folosi numele de Dacia si a scris poezia “Rugaciunea unui dac”. A invatat cineva dintre voi aceasta poezie in scoala? Nu! Este interzisa! Stiti ca la 1868 inca in atlasele vremii figurau provinciile medievale sub numele generic de Dacia moderna? Stiti ca pe la 1700 numele de Romania (Tracia) teritoriu situat la Bosfor, era simultan prezent cu provinciile medievale Moldova, Ardeal , Muntenia, Oltenia? Sunt destul harti prezente si azi, dar cineva ne tot indeamna sa ne consideram ba traci (dacii nu au spus niciodata despre ei ca sunt tarci, ci numai strainii), ba ca suntem iliri (vezi cartile de istorie ale italienilor), ba ca suntem tigani (vezi site-ul viza.md), etc, samd.! In fapt toata politca este de destructurare a celor cu orgini dace. La referendumurile de dupa 1989, multa lume s-a declarat de orgine daca! Iar in rezultate dacii sunt trecuti la alte etnii sau la romani! Pe fiica mea o cheama Salia (va las sa descoperiti din lista de plante dacice). Dar pe site-urile cu nume de copii o sa gasiti ca nu exista in Romania nume de orginie daca! Ei na, ca exista si nu este singura Salia din Tracia nord-dunareana! Orice asociatie a celor care vor sa se declare daci este interzisa. La minoritati nici nu poate fi vorba de a inregistra o astfel de asociatie. Asta nu inseamna ca noi nu exista! Avem si o biserica si o religie, crestina desigur, primara din care s-au desprins Catolicismul si Ortodoxia, este Biserica Ortodoxa Daca de rit arian (de la arius) asa cum a propavaduit si Wulfila. Sunt multe de spus, noua ordine modiala inca ne interzice sa ne afisam public. De asta apar tot felul de carti si site-uri care amesteca intentionat termenii si intoxica (ca sa folosim un termen politic) marea masa a urmasilor dacilor. Toti tipa ca sunt daci, pervertind termenul, dar putin sunt cei care SE SIMT daci! Eu si familia mea suntem daci declarati, chit vom aparea iarasi la alte etnii…

  34. radu says:

    cuvintul varza exista si in Spania…adica verza…numai ca este folosit in andalucia mai precis unde se mai folosesc cuvinte latine arhaice.Mostenire latina….veche ….dinainte de Reconquista.

  35. duras says:

    draga radu, cuvantul varza este dovedit de origine latina (romanica) si a fost introdus abuziv de cei care doresc destructurarea comunitatii dace din Tracia de azi (Romania). S-a speculat ca toate cuvintele cu v si z sunt de origine daca, fals!

  36. Cris says:

    termenul "mamaliga" nu e de origine dacica, ci de origine slava mai degraba.. In sîrb. mamáljuga, bg. mama- și mamuliga, mămăligă, mamúli, popușoĭ [!]; rut. mamalýga, ung. mamaliga. Mi se pare foarte plauzibil sa fi venit din sfera slava, de la echivalentul lui "papusoi" la care s-a adaugat un sufix des intalnit in spatiul slav.

  37. Cris, nu mai convins prin argumente că "mămăliga" e de origine slavă. Mai degrabă toţi cei din jurul nostru au preluat acest cuvânt. Şi ungurii nu sunt slavi, iar "lig" sau "liga" nu seamănă a sufix slav.

  38. Cupfer says:

    Daca se poate pentru cei care sant deacord , pentru inceput o ideie ar fi s incepem sa cautam nume vechi dacice si sa le dam copiilor nostri macar incetul cu incetul sa ne revenim la origini . Cine stie poate asa , cand vor fi mari sa isi aminteasca si sa isi caute originea numelui. Si poae unii dintre ie sa si rescrie istoria noastra de cel putin 5000-7000 de ani dupa cum zice si Gheorghe Zamfir.

  39. tarabostes37 says:

    domnilor…sunt multi si in special evreiii care ne vor plecati din aceste meleaguri bogate sar denumirea de Romania vine dupa ce romanii la 106 e n cucerind DACIA au poulat cu osteni cu tot cu familiile lor teritoriile cucerite ca niste sate cu corturi, numite romanii…si de aici numele tarii noatre de mai tarziu cand numele DACIEI s a vrut a fi sters ca natie suntem si am fost DACI..nu urmasii romei…

    .

  40. tarabostes37 says:

    scuze…pt virgule uitate dar sunt pe mobil si sunt contrariat ca unii cauta originile unui cuvant si nu propria lui origine. multe lucruri sunt sterse din istoria unei natii atat de intelepte si viteze….cum insusi Moise spunea..semintiile se trag din Insula Natiunilor…pelasgii fiind parintii tracilor..bunicii getilo si ai Dacilor…se poate sa studiati aici ceea ce doriti sa stiti….Noi suntem DACI …CEILALTI TOTI VB LIMBA NOASTRA NU NOI….LATINA

  41. Mihai says:

    De ce naiba nu stați voi tracomanii în cloaca voastră de imbecilitate? Dacă ești nătîng stai în banca ta, nu-ți vărsa prostia peste tot. Dacii au murit, romanii au murit, gata băi tembelilor, încetați. Ăsta-i un articol despre rămășițe lingvistice, nu de teorii SF megalomanice și protocroniste.

  42. tarabostes says:

    Toata aceasta tevatura despre asa-zisele cuvinte motenite din limba daca este o tampenie sinistra. In primul rand nu se cunoaste nici un cuvant din limba dacilor, care se pare ca nu cunosteau scrierea, ca orice barbari cumsecade, iar identificarea unor cuvinte de origine dacica prin comparatie cu limba albaneza mi se pare de un terbil primitivism intelectual, ba chiar si impostura, intrucat se doreste ascunderea unui adevar suparator, anume ca limba si poporul roman s-au format la sud de Dunare, lucru acceptat acum de toti istoricii cu simtul ridicolului. Restul sunt stupizenii de genul Napoleon Savescu…

  43. stefan says:

    exista expresia < a fi get-beget> si sunt mirat ca nimeni nu a observat originea get-dacica(eu nu am gasit-o in tabelele cu cuvinte de origine daco-getice).

  44. vasile pucalau says:

    Pentru cei care au indoeli,mamaliga nu se face doar din porumb,se facea din tot felu de ceriale macinate:grau secara,orz, mei………………..

  45. Dan says:

    Scriu si eu mult prea tarziu.

    Specialistii italieni si americani au ajuns la concluzia ca limba daca sta la baza limbi latine.

    Intrebarea este de ce noi am importat cuvinte de la altii si nu altii de la noi?

Leave a Comment

Sergiu Turcanu Photography - Portfolio
My Albums on Picasa My Stock Photos on Alamy Facebook Albums for Friends