Îmi aduc aminte cum am aflat pentru prima oară de unele cuvinte din graiul nostru care de fapt au originea în limba strămoşilor noştri daci. Cred că a fost una din acele cărţulii publicate la începutul anilor `90. Şi eram foarte entuziasmat de acestă tematică, dar la acea vreme nu am mai găsit alte informaţii referitor la acest subiect. Din acele cuvinte de origine dacică îmi amintesc de: gard, brad, copac, barză… şi poate încă câteva.
Astăzi însă, “hoinărind” ca de obicei prin wikipedia am găsit o listă a acelor cuvinte româneşti ce se cred a fi moştenite din limba dacă. Articolul e în engleză – List of Romanian words of possible Dacian origin, dar şi unul pentru versiunea română – Listă de cuvinte româneşti moştenite probabil din limba dacă. De fapt recomand versiunea în engleză pentru că conţine şi traducerea în engleză (de unele cuvinte eu personal nu am auzit, sunt probabil regionalisme sau arhaisme şi e mai uşor de înţeles sensul decât a căuta în DEX) şi note interesante precum şi semilarităţile în alte limbi.
Iată o listă de cuvinte pe care le-am selectat ca fiind interesante care se presupun a fi de origine dacică: abur, a ademeni, aidoma, a ameţi, amurg, a anina, aprig, a arunca, baci, baligă, baltă, barză, balaur, a băga, băiat, bălan, bordei, bortă, brad, brînduşă, brînză, brîu, brusture, a bucura, bucuros, burtă, buză, căciulă, căpuşă, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocîrlie, cîrlig, codru, copac, copil, creţ, curpăn, cursă, dărîma, doină, dop, fărîmă, gard, gata, gheară, gresie, groapă, guşă, a încurca, lespede, a leşina, mal, mazăre, măceş, măgură, mălai, mămăligă, mătură, melc, mire, mistreţ, a mişca, morman, moş, murg, niţel, păstaie, pînză, ravac, a răbda, reazem, a scăpăra, scrum, sîmbure, stejar, sterp, stînă, strugure, şale, şopîrlă, Şoric (pielicică de porc), tare, traistă, ţap, ţarină, ţăruş, ţurcă (se pare că numele meu de famile e de origine dacă atunci!), (a se) uita, a urca, urcior, urdă, vatră, viscol, zăr (zer), a zburda, zestre, a zgîria.
Codru, doina, ciocârlia şi mămăliga sunt cuvinte din limba strămoşilor noştri daci! Bordei, strugure, stejar! Se pare că folosim mai multe cuvinte dacice decât credeam. Tot pe wikipedia mai e şi o listă de denumiri dacice de plante medicinale compusă de Dioscoride (farmacolog şi botanist grec) şi Pseudo-Apuleius (autorul “Herbarius”) şi o listă de oraşe, precum şi lista de regi daci.













Din cate stiu eu mamaliga este fiertura de malai iar malaiul este faina de porumb.Nu le-am intalnit niciodata ca definind altceva.Ori,cum porumbul a ajuns la noi dupa descoperirea Americii,deci prin sec.XVII,pentru ca de acolo a fost adus,nu vad ce legatura au cele doua cuvinte(malai,mamaliga)cu limba daca.M-ar interesa insa care le este originea.Exista in alte limbi cuvinte asemanatoare?Sau cvintele chiar sunt mai vechi,neaose,romanesti,chiar dacice, dar si-au schimbat in timp notiunea pe care o definesc?
Exact aceeaşi întrebare mi-a apărut şi mie: cum se face că mămăliga e cuvânt dacic, iar porumbul din care se prepară a ajuns la noi abia în secolul XVII.
Sursa potrivit căreia mămăliga e cuvânt de origine dacă e destul de credibilă – publicaţia lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, Etymologicum Magnum Romaniae din 1887-1895. Plus ca cuvântul “mëmeligë” se întâlneşte şi la albanezi având aceeaşi semnificaţie.
Iar chestia cu porumbul din America şi mămăliga noastră se explică destul de simplu: până să apară porumbul pe la noi, foloseam ca ingridient de bază mălaiul. Mălaiul, dacă consultăm DEX-ul (http://dexonline.ro/search.php?cuv=malai) mai are şi semnificaţia de boabe de mei, făină de mei. Mălai de fapt e
"Plantă din familia gramineelor cu spicul ramificat, având seminţele în formă de boabe mici, care servesc pentru hrana păsărilor şi animalelor.", iar meiul e un tip de mălai cunoscut în lumea ştiinţifică cu denumirea de "Panicum miliaceum".Deci dacii faceau mămăliga din mei (mălai ca cultură agricolă) şi nu din porumb.
P.S.: Pentru a vă inchipui cum arată această cultură agricolă imaginaţivă pentru un moment mătura!
“Cioban” este cuvant turcic, peceneg.
Exact la asta m-am gandit si eu.Totusi porumbul a ajuns aici mult mai tarziu…:D
Abia acum am descoperit cat de multe cuvinte dace folosim.
http://enciclopedia-dacica.ro/latinitatea/limba_daca.htm
porumbul a fosy adus din america dupa daci =>mamaliga e in romana de pe la 1400-1500
chodro,in limba persana inseamna livada situata inafara gospodariei.
tu esti tampit mai ala care spui ca cioban e din turca.noi nu am luat de la nomazi nici un cuvant in vocabular ca nu aveam de ce.am avut noi cuvintele noastre nu sa le luam de la niste oameni care aveau cu mult o cultura sub cea a dacilor fraiere
Cristi, multumesc pentru părere. De fapt, am şi eu dubii privitor la faptul că "cioban" e cuvânt turcic, dar nu sunt eu lingvist ca să o pot argumenta. Cert e faptul că şi în turcă există cuvântul "cioban" cu aceeaşi semnificaţie. Şi mai ştiu de facto că în limba turcă sunt multe cuvinte preluate din română dar care în dicţionarele lor sunt trecute ca originate din bulgară de exemplu.
Dacă e cineva care ştie exact şi poate argumenta originea cuvântului "cioban", chiar rog să o facă.
Domnule Sergiu, eu sunt lingvist şi studiez cuvintele de origine dacă de câţiva ani. Sunt încântat că aveţi aceeaşi preocupare, chiar dacă nu o faceţi ca specialist. Cuvintele din lista dumneavoastră sunt toate de origine dacă.
Eu voi publica în curând un dicţionar cu termenii identificaţi de mine ca fiind de origine dacă. Sunt în jur de o mie de cuvinte. Până în prezent, am publicat numai câteva articole pe această temă.
În ceea ce priveşte cuvântul ,,cioban'', eu îl consider de origine dacă. Argumentul principal este acela că termenul există şi într-o altă limbă indoeuropeană (din Apusul Europei) decât româna, şi atunci, în mod logic, în turcă el este mult mai probabil împrumut din română, decât termen originar turcesc, deoarece nu se poate face o legătură directă între turcă şi limba indoeuropeană amintită. În concluzie, cuvântul provine în română din dacă (unde a ajuns din indoeuropeană), iar în turcă a fost împrumutat din română.
Cu stimă,
P. Dincă
un subiect foarte interesant ,dar probabil doar pentru cativa care , au iubit si inca mai iubesc cultura .
domnule Dinica daca ati reusit -in vremurile acestea aprige pentru cultura , sa publicati acel dictionar poate ma indrumati de unde pot sa il achizitionez
multam fain
baciu
va rog, daca stie cineva, sa imi aduceti la cunostinta mai multe despre gramatica limbii dacilor. multumesc
Eu stiu ca Baciu era de origine dacica, asa am invatat noi in scoala in urma cu ani buni
cioban e nume de origine persana (ciopan cum spun ei). E cam mamaliga aici :P